Schema clasică pornește aproape mereu la fel:
- Un telefon brusc, aparent „de urgență”
Apelul vine, de regulă, de pe un număr necunoscut sau „mascat”. Persoana se prezintă foarte sigură pe ea:- „Sunt de la banca dumneavoastră, de la departamentul antifraudă.”
- „Sunt inspector de poliție, lucrăm împreună cu banca pentru a opri o fraudă.”
- Crearea panicii și a presiunii de timp
Escrocul vă spune că:- cineva tocmai încearcă să vă golească contul;
- există „tranzacții suspecte” pe numele dvs.;
- sunteți implicat fără să știți într-un dosar penal;
- dacă nu acționați „acum”, veți pierde toți banii sau veți avea probleme cu legea.
Totul este construit pe frică și grabă. Infractorii nu vă lasă timp să gândiți, să verificați sau să cereți sfatul cuiva.
- Propunerea „soluției”: credit, contract, transfer de bani
Apoi vine „rezolvarea”, care, în realitate, este exact mecanismul prin care vi se iau banii:- vi se cere să mergeți la bancă să faceți un credit, chipurile pentru a „securiza” conturile;
- vi se trimit pe e-mail sau pe telefon contracte, acorduri de confidențialitate sau formulare cu nume de bancă, BNR sau alte instituții;
- vi se solicită să transferați banii într-un „cont sigur”, „cont tehnic” sau „cont de verificare”;
- uneori vi se cere să instalați aplicații de tip „remote access” pe telefon sau calculator, prin care, de fapt, infractorii capătă control direct asupra conturilor.
- Contracte și documente false, dar care arată „oficial”
Foarte mulți români primesc, în aceste zile, așa-zise „acorduri de confidențialitate” sau „contracte bancare”:- apar sigle de bănci, denumiri de instituții, mențiuni despre „protecția datelor”, articole de lege copiate sau traduse prost;
- în realitate, documentele nu au nicio valoare legală: sunt doar instrumente de manipulare, menite să vă dea falsa impresie că totul este „oficial” și „legal”.
Esențial:
Nicio bancă și nicio structură a statului nu vă trimite prin WhatsApp sau e-mail contracte pe care să le semnați în grabă, la presiune, fără întâlnire față în față sau fără canalele oficiale.
Regula de aur: „Poliția și banca NU fac cercetări prin telefon”
Este vital să reținem și să repetăm:
Poliția nu vă anchetează telefonic. Banca nu vă face verificări antifraudă prin telefon cerându-vă să luați credite sau să transferați bani.
Dacă cineva vă spune:
- „Nu închideți, rămâneți pe fir cu mine!”
- „Nu vorbiți cu nimeni, e o anchetă secretă!”
- „Mergeți imediat la bancă, cereți un credit și trimiteți banii aici, ca să îi protejăm!”
atunci sunteți, aproape sigur, în fața unui infractor, nu a unui funcționar al statului.
Semne clare că aveți de-a face cu un escroc
Indiferent cât de „profesionist” vorbește la telefon, un escroc se trădează prin comportament. Fiți foarte atenți la următoarele semne:
- Vă cere date confidențiale:
- coduri PIN;
- parole de internet/mobile banking;
- coduri primite prin SMS (3D Secure, OTP etc.);
- copii după buletin, card, față-verso, trimise prin WhatsApp sau e-mail.
Nici banca, nici poliția nu au voie să vă ceară aceste date la telefon.
- Vă pune să semnați contracte sau acorduri primite pe telefon/e-mail, sub presiune de timp
Formulări de genul:- „Semnați acum și trimiteți înapoi, altfel banii se pierd.”
- „Dacă nu semnați, banca nu vă mai poate proteja.”
Orice instituție serioasă vă oferă timp să citiți, să puneți întrebări, să mergeți la ghișeu sau să vorbiți cu un consilier oficial.
- Vă trimite la bancă să faceți credit în numele dvs., dar pentru „ancheta lor”
Asta este deja un semnal roșu extrem de grav.- Nu există nicio procedură legală în România prin care poliția sau banca să vă ceară să luați credit pentru „a prinde infractori” sau pentru „a proteja banii”.
- Singurul scop este ca dvs. să vă îndatorați, iar banii să ajungă în conturile lor.
- Insistă să nu închideți telefonul și să nu mergeți la ghișeu să întrebați
Escrocii știu că orice conversație cu un angajat real al băncii sau cu un polițist adevărat le va demasca minciuna. De aceea:- vă țin „agățați” în apel;
- vă interzic să discutați cu altcineva;
- vă presează să acționați rapid.
Cum vă protejați, concret
Iată câteva reguli simple, dar esențiale, pe care fiecare persoană ar trebui să le aplice:
- Închideți imediat apelul dacă vi se cer bani, credite sau transferuri „de urgență”
Nu sunteți obligat să rămâneți la telefon cu nimeni.- Dacă cineva pretinde că este de la bancă, închideți apelul și sunați apoi dvs. la numărul oficial al băncii, de pe site-ul oficial sau de pe spatele cardului.
- Dacă cineva pretinde că este polițist, sunați la 112 sau la numărul oficial al unității de poliție din localitatea dvs.
- Nu semnați niciun contract primit pe telefon sau e-mail de la necunoscuți
Înainte să semnați ceva:- verificați cu banca, direct la ghișeu sau prin call-center;
- cereți explicații scrise;
- dacă vi se pare ciudat, refuzați pur și simplu.
- Nu faceți poze la card, buletin sau contracte pentru a le trimite prin WhatsApp / email unui “funcționar” necunoscut
Odată ajunse în mâna infractorilor, aceste date pot fi folosite pentru:- deschiderea de conturi și credite pe numele dvs.;
- tranzacții frauduloase;
- furt de identitate.
- Nu instalați aplicații de control la distanță la cererea unei persoane necunoscute
Oricine vă cere să instalați o aplicație prin care „vă ajută el” să rezolvați problema, dar în realitate vede și controlează ecranul dvs., este un risc major. - Vorbiți cu familia înainte de a lua orice decizie
Escrocii mizează pe izolare. Spuneți imediat:- copiilor, părinților, rudelor;
- unui prieten în care aveți încredere.
De multe ori, un simplu „Stai puțin, nu are sens ce îți cer oamenii ăștia” este suficient ca victima să se oprească la timp.
Ce faceți dacă ați semnat deja sau ați trimis bani
Dacă ați fost deja păcălit și:
- ați semnat un document primit pe telefon/e-mail;
- ați făcut un credit la insistențele unor „reprezentanți” care v-au sunat;
- ați transferat bani într-un cont indicat de ei;
NU vă simțiți vinovat și nu ascundeți situația. Tocmai tăcerea victimelor îi ajută pe infractori să continue.
Trebuie să:
- Anunțați imediat banca
- Sunați la numărul oficial al băncii sau mergeți direct în sucursală;
- explicați clar ce s-a întâmplat;
- cereți blocarea conturilor și a cardurilor, acolo unde e nevoie.
- Depuneți plângere la poliție
- Mergeți la cea mai apropiată unitate de poliție;
- prezentați toate documentele primite (contracte, e-mailuri, printscreen-uri de WhatsApp, dovezi de transfer);
- nu ștergeți mesajele și istoricul apelurilor – pot fi probe importante.
- Nu mai vorbiți cu infractorii
Dacă ei revin cu apeluri ca să vă intimideze sau să vă convingă să nu anunțați autoritățile:- nu intrați în dialog cu ei;
- notați orele și numerele de pe care sună;
- transmiteți aceste informații poliției.
Mesaj pentru populație: informați-vă și informați-i pe cei vulnerabili
Escrocii își vizează, de multe ori, victimele în rândul:
- persoanelor în vârstă;
- celor mai puțin familiarizați cu tehnologia și cu procedurile bancare;
- oamenilor aflați în situații de stres (datorii, probleme de sănătate, dificultăți financiare).
De aceea este extrem de important să:
- explicați părinților și bunicilor că banca și poliția nu fac cercetare prin telefon;
- le spuneți să vă sune imediat dacă primesc un astfel de apel;
- distribuiți informații corecte în comunitățile din care faceți parte.
În fața acestor noi forme de înșelăciune, cea mai bună apărare este informarea.
Rețineți și transmiteți mai departe:
- Poliția nu vă cere niciodată, la telefon, să faceți credite sau să transferați bani.
- Banca nu vă pune să semnați contracte și acorduri urgente trimise pe WhatsApp sau e-mail, sub amenințarea că „veți pierde banii”.
- Orice document primit pe telefon sau pe mail, în numele unei bănci sau al unei instituții a statului, trebuie verificat pe canale oficiale, direct la ghișeu sau prin call-center-ul real al instituției.
În momentul în care primiți un astfel de contract sau sunteți împinși să faceți un credit la presiunea unui apel telefonic, oprirea, verificarea și anunțarea poliției pot fi diferența dintre siguranță și pierderea tuturor economiilor.
