Guvernul României a adoptat în luna decembrie Ordonanța denumită popular „Trenuleț”, care își propune să reducă deficitul bugetar printr-o serie de măsuri menite să frâneze creșterea cheltuielilor statului și să majoreze veniturile la buget. Printre aceste măsuri se numără și implementarea unor reforme structurale incluse în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Creșterea poverii fiscale pentru contribuabili
Unul dintre cele mai controversate aspecte ale ordonanței este majorarea poverii fiscale pentru anumite categorii de contribuabili. Printre schimbările fiscale adoptate se numără:
- Creșterea impozitului pe dividende: Acesta a fost majorat de la 8% la 10%, ceea ce afectează direct investitorii și antreprenorii care distribuie profituri.
- Reducerea plafonului pentru impozitarea microîntreprinderilor: Limita pentru aplicarea acestui regim a fost scăzută de la 500.000 de euro la 250.000 de euro, ceea ce va obliga mai multe firme mici să treacă la regimul de impozitare standard.
- Reintroducerea „taxei pe stâlp”: Un impozit de 1% pe construcții a fost reintrodus, ceea ce va genera costuri suplimentare pentru companiile din sectoare precum industrie, retail sau logistică.
Proteste împotriva măsurilor
Adoptarea ordonanței a generat nemulțumiri și proteste în mai multe sectoare ale societății. La Baia Mare, polițiștii au organizat o formă inedită de protest blocând trecerile de pietoni. Aceștia și-au exprimat astfel nemulțumirea față de măsurile care consideră că afectează negativ economia și nivelul de trai al populației.
Reacții din mediul economic
Mediul de afaceri a reacționat rapid la noile măsuri fiscale. Reprezentanții unor asociații profesionale au atras atenția că aceste schimbări ar putea descuraja investițiile și ar putea crește riscul de relocare a afacerilor către alte țări cu regimuri fiscale mai favorabile. De asemenea, micile întreprinderi, deja afectate de inflație și de costurile ridicate ale utilităților, resimt din plin reducerea plafonului pentru impozitare.
Posibile efecte pe termen lung
Experții economici subliniază că, deși măsurile sunt menite să stabilizeze bugetul pe termen scurt, ele ar putea avea consecințe negative pe termen lung asupra economiei. Printre riscurile identificate se numără:
- Reducerea competitivității economice: Taxele suplimentare pot reduce marjele de profit ale companiilor, afectând capacitatea acestora de a investi și de a se dezvolta.
- Creșterea economiei subterane: O povară fiscală mai mare poate determina unele afaceri să evite declararea veniturilor reale.
- Pierderea locurilor de muncă: Companiile mici și mijlocii, cele mai vulnerabile la astfel de schimbări, ar putea reduce personalul pentru a compensa costurile suplimentare.
Măsurile incluse în Ordonanța „Trenuleț” evidențiază eforturile Guvernului de a aborda problema deficitului bugetar printr-o combinație de restricționare a cheltuielilor publice și creștere a veniturilor fiscale. Cu toate acestea, ele au generat controverse și nemulțumiri în rândul contribuabililor și al unor categorii profesionale, iar efectele pe termen lung asupra economiei rămân de văzut. Dezbaterea privind echilibrul dintre stabilitatea bugetară și sprijinirea mediului economic continuă să fie de actualitate.
